Ploieşti - comentarii recente:

GRIVCO S.A. Ploiesti este fostul FEROEMAIL.Aici trebuia sa fie o fabrica moderna de stalpi metalici galvanizati.Ce este acum? O padure de plopi,un loc salbatic in Ploiesti.Oare cine sunt vinovatii?

Denumirea iniţială era: Astra Română.

Denumirea iniţială era Columbia Aquila.

Conform FMI trebuie să ne desfiinţăm industria petrolieră până în 2030 ca să nu mai aibă americanii concurenţă.

Aici a fost rafinăria Xenia.

Aici a fost staţie de pompare a petrolului.

Denumirea iniţială: Concordia Vega.

Aici a fost rafinăria Redevenţa.

Aici a fost rafinăria Dacia Romana.

Aici era staţie de pompare chiar şi în Al Doilea Război Mondial !

Aici s-a aflat rafinăria Standard Oil.

A fost ultima unitate industriala care a utilizat calea ferata (sau ce mai ramasesera din ea) Ploiesti Crang- Ploiesti Nord.

Numai la Ploiesti putea sa existe asemenea grozavie...

Domnilor să se verifice starea roților la tramvaiele care circulă pe noile căi de rulare și să se inerzică celor cu roțile deteriorate să mai circule până la înlocuirea roților altfel vor distruge șinele noi construite

Depinde acum a cui este rafinaria.

ar fi utila si ieftina

Calea ferată de la Ploiești s-a imprimat de-a lungul timpului în memoria tuturor și prin folosirea unei sintagme, probabil cea mai cunoscută, privind orașul, la nivel național: ,,a întoarce precum trenul la Ploiești" În formă prescurtată ,,ai întors-o ca la Ploiești" este uzitată, și astăzi, pentru a desemna o schimbare bruscă de atitudine. Care a fost contextul generării acestei expresii? Construirea liniilor de cale ferată București-Ploiești (1872) și Ploiești-Predeal (1879) s-a realizat în intervale de timp diferite, iar motivele financiare au impus soluția folosirii liniei deja construită de la București până la Ploiești, unde constructorii liniei spre Predeal s-au legat direct în linia existentă în Gara Ploiești. Trenurile de la București care mergeau spre Ardeal erau oprite în gară, locomotiva era decuplată de garnitură, intra pe o linie de manevră și era întoarsă pe o placă turnantă, acționată manual (astăzi cea existentă la depoul Ploiești Sud este acționată electric) și direcționată pe linia spre Predeal. Locomotiva era cuplată la celălalt capăt al garniturii, astfel ultimul vagon al trenului venit de la București, devenea primul. Când trenul pornea, călătorii aveau un sentiment general de teamă că s-au suit într-o cursă greșită, acesta părând că se întoarce la București, deși, în realitate, rula pe linia spre Predeal. Două generații au apucat întoarcerea trenului În 1886, la Gara Ploiești erau șapte linii de circulație, cinci erau folosite pentru trenurile de călători, iar restul pentru trenurile de marfă. Nu existau linii de manevră, acestea efectuându-se pe liniile principale, fapt care conducea ca schimbarea direcției spre Predeal, sau București să dureze probabil câteva zeci de minute, pe care călătorii le petreceau în restaurantul gării, sau în vagoane servind ceea ce cumpărau de la negustorii ambulanți. Această manevră a fost efectuată o perioadă îndelungată de timp: din 1879 (anul inaugurării liniei Ploiești-Predeal) și până în anii 1913-1915, când a fost construit Triajul Ploieștiului, iar trenurile au ocolit orașul intrând direct pe linia spre Predeal. Faptul că două generații de călători au apucat întoarcerea trenului și au avut același sentiment de teamă, că au greșit destinația și trenul, a întipărit profund în mentalul colectiv expresia „a întoarce ca la Ploiești". Trenul nu mai întoarce ca la Ploiești de aproape 100 de ani Fenomenul era unul, evident, spectaculos, pentru o societate cu puternice trăsături rurale, nesigură atunci când uzita tehnologia, pe care de multe ori nu o înțelegea. Caragiale, însuși, a simțit nevoia să vorbească despre acest „fenomen" în schița sa „Întârziere", publicată în anul 1900: ,, Dela Ploiești, trenul de Predeal că să apuce spre București schimbă frontul și, ca și cum ar vrea să se întoarcă înapoi, locomotive se pune acolo, unde până aici era coada trenului“. Impactul acesta a fost așa de puternic și impresionant pentru călătorii cu trenul încât s-a transmis din generație în generație și chiar și azi, la aproape o sută de ani de când trenul nu mai întoarce ca la Ploiești, expresia este uzitată pentru a desemna schimbări, comportamentale sau de atitudine, neașteptate. Sursa: adevarul.ro - 28 aug. 2012

Asa il stiu toti ploiestenii, am intrebat pe cine internat aici si nu stia ca il cheama spitalul Buna Vestire

Traseele 1,30,101